RSS
Legătură

Nu sunt nici primul  și nici ultimul care am pus piciorul în Bulgaria. Dar dacă tot am ajuns pe acolo, de ce să nu povestesc.

Deci, cazat fiind la Mangalia, am decis să facem o vizită la castelul de la Balcic. Distanta, vreo 75 km. Zis și făcut. Plecăm de dimineață.

Prima oprire la vama… Vama Veche. Schimbăm repede banii. O leva = 2,6 lei. Apoi prima surpriză. Vama,  clădire în paragină, buruieni, mizerie, gunoaie. O gheretă prăpădită în care se înghesuiau doi vameși. Al treilea era pe afară că nu mai încăpea înăuntru. Din acest punct de vedere vama de la Sculeni – Iași e lux, clasa întâia. Nenea ăsta de afară, ne ia actele, verifică mașina, dă actele la cucoana de la gheretă care ne trece într-un catastif, așa cu pixul ( ce calculator, ce aparat de scanat documentele ). Totul a durat vreo 10 minute. Noroc că nu era coadă.

Ajungem la bulgari. Idem ca la noi. Aceeași clădire părăginită, mizerie, etc ,etc. Plus doi vameși sictiriți, plictisiți. Unul ridică cu greu o mână și ne face semn să trecem. Atât și nimic mai mult.

Acestea au fost două puncte de trecere a frontierei din două țări membre UE. Phuu.

Plătim repede vigneta, 15 leva. Vigneta musai lipită pe parbriz în dreapta jos, iar chitanta și folia cu codul de bare păstrate pe toată durata valabilității vignetei. Altfel amendă 300  leva. Atenție, dacă nu ați schimbat din timp banii și prindeți o zi aglomerată riscați să stați la două cozi. Vestita … coadă bulgărească. O dată ca să schimbi banii și o dată ca să plătești vigneta ( se acceptă doar leva )

Plecăm. Prima imagine. Un imens panou, care stă gata să cadă, pe care sunt trecute limitele de viteză în Bulgaria. 50 în localitate, 90 pe drumuri naționale și 130 pe autostradă. Memorați-le căci nicăieri nu o să le mai vedeți. Adică la ei astea sunt și basta. Fără excepții. Nu ca la noi că   într-o localiatate mergi 50. în alta cu 70. Apoi nicăieri când veți da de un panou ce indică o localiatate, nu veți vede și indicatorul cu limita de viteză. Vi s-a arătat la vamă. E suficient.

Apoi altă surpriză – curiozitate. Din  loc în loc  pe drum apar restricții de viteză. Acolo apare semnul, 60 km/h,să zicem, dar nicăieri după aceea nu veți mai vedea și semnul care să anuleze acea restricție. Aici practic ești la mâna poliției.

Drumul foarte bun. Ajungem fără probleme la Balcic. Orășelul cocoțat sus pe deal. Să ajungem la faleză, coborâm și coborâm. Chiar înainte de sosire, pe stânga, terasa DEVA, rețineți. Ajunși la faleză există două variante. Fie lăsați mașina în parcare, fie mai mergeți 2 km pâna la  castel. Prima varianță vă permite să faceți o plimbare pe faleza din Balcic, dus – întors. Cam 4 km dar fac bine la siluetă. Noi am ales prima variantă. Dar indiferent ce alegeți, nu lăsați în mașină  ABSOLUT NIMIC  la vedere. Nici măcar un ac. Altfel riscați să rămâneț fără, plus mașina avariată.

Pe faleză, pe stânga, multe restaurante, toate cu meniul și în limba română,  ba unele cu meniu scris separat pentru noi. Unele acceptă și lei ca mod de plată. Oricum 80% din populație știe românește. Pe dreapta, multe hoteluri, unele noi, date la cheie. Dar deși era ora 9 lume puțină, foate puțină. Măi ce să fie? Apoi ne-am lămurit. Balcicul are o mare, mare problemă. Nu are plajă la malul mării. Cu singură excepție, o porțiune de nisip lungă de vreo 100 de m și lată de 10, în rest doar stânci. Aici se îngrămădeau, claie peste grămadă,  ( am văzut la întoarcere )  vreo 200 de oameni. Din acest motiv, la Balcic, vin doar turiști de o zi sau maxim 2-3, sau la diverse conferințe, simpozioane, etc. Am mai zărit într-un loc o porțiune de vreo 200 mp, unde cred că s-a adus nisip cu mașina și unde stăteau întinși vreo câțiva turiști. Dar ca să ajungi la apă, trebuie să traversezi faleza și apoi să faci salturi de pe un bolovan pe altul ca să ajungi la apă. Iar apa, lipede, cristal. Fără pic de alge, buruieni, etc.

Ajungem la … castel, care de fapt nu e un  castel ci un fel de  casă de vacanță, ”Cuibul linișit”, unde regina Maria venea să se odihnească. Intrarea 14 leva adulți, 7 la copii. În interior, ce să vă spun. Frumos. Peisajul superb, construcția super interesantă, mai ales că totul e pe un mal de stâncă. Grădina minunată și ea. S-a meritat.  Interesante inaginile de pe pereți care conțin și comentariile de rigoare, în bulgărește, englezește și românește. Dar cu vădită tentă naționalistă. Că … cum ținutul acesta a fost al lor, al bulgarilor și că ce mare bucurie a fost pe capul lor când în 1940 a revenit la patria mamă.

Atenție, nu cumpătați nimic de la magazinele din interior. Aceleași produse le găsiți în oraș la jumătate de pret. Eu am luat plasă cu … rahatul lor. Am dat 3 leva pe o cutie, iar la magazint este 1,45.

La întoarcere mai luăm ceva suveniruri, și din parcarea de unde am lăsat mașina, urcăm niște scări și apoi un pic mai jos la dreaptă terasa Deva. Mâcare super bună, poții uriașe, gătite atunci pe loc, preturi decente.

După, hai să mâncăm și o înghețată de-a lor. Pret afișat 0,80 leva/100g.N-am dat importanță. Cerem și de aia și de aia. Și apoi surpriza. Dudia pune cornetul pe un cîntar. ce avea un suport special pentru cornete, cântărește, convertește și ne anunța prețul. Ai luat 156 grame, dai atâta, ai luat 214 grame costă atâta. Dar bună.

Cam ăsta a a fost Balcicul. Frumos, liniștit. Concluzia. Dacă în perioada 1913-1940 nu ar fi aparținut României, ar fi rămas un simplu sat de pescari și nimic mai mult. Tot ce este acum, se datorează României și reginei Maria care l-a făcut celebru prin castelul de acolo.

Plecăm. La vama bulgărească nimeni. Țipenie de vameși. Trecem. La noi aceeași poveste. Verificare mașină,  predare acte, notare la catastif. Acum e clar de ce se fac acele cozi uriașe la puntele vamale. Pai dacă tot trec dintr-o țară membră UE în alta de ce mă mai scrii la registru? De ce la noi e altfel decât la alții?

O zi plăcută. Și dacă ajungeți prin zonă, faceți un popaș și la Cuibul liniștit. Merită !

Reclame
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 23 august 2018 în De ... călătorii

 

Etichete: , , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat asta: